Biroul Național de Statistică prezintă rezultatele finale ale Recensământului populației și locuințelor (RPL) din 2024 cu privire la caracteristicile educaționale ale populației cu reședință obișnuită² la data de referință a recensământului (8 aprilie 2024).

Conform rezultatelor finale ale RPL 2024, în comparație cu recensământul din 2014:

• Ponderea persoanelor cu nivel de studii absolvit superior a constituit 19,1% din totalul populației în vârstă de 10 ani și peste, fiind în creștere cu 4,2 puncte procentuale (p.p.) față de RPL 2014;
• Ponderea persoanelor care continuau studiile a constituit 20,6% din totalul populației de 7 ani și peste, în creștere cu 1,2 p.p. față de RPL 2014;
• Rata de alfabetizare a populației de 10 ani și peste era de 99,6%, în creștere cu 0,1 p.p. față de RPL 2014.

Structura populației după cel mai înalt nivel de studii absolvit

Rezultatele recensământului din 2024 denotă o tendință pozitivă în ceea ce privește evoluția celui mai înalt nivel de studii absolvit al populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste, fiind înregistrată o creștere a numărului populației cu studii superioare de 65,8 mii între anii 2014 și 2024 (Tabelul 4.1 din Anexă).

Astfel, din totalul populației în vârstă de 10 ani și peste, în număr de 2 107,4 mii persoane, la data de referință a recensământului din 2024, 19,1% aveau studii superioare, care includ ciclul I (licență), ciclul II (master) sau echivalentul acestora, fiind în creștere cu 4,2 p.p. față de recensământul din 2014 (14,9%) (Figura 1,Tabelul 4.1 din Anexă). În populația de referință, predomina populația cu nivel de studii absolvit profesional tehnic (secundar și postsecundar) în proporție de 33,6%, în creștere față de 30,3% - proporție înregistrată la recensământul din 2014.

Repartizarea populației pe celelalte nivele de studii absolvite înregistra ponderi mai mici comparativ cu recensământul din 2014 și includea: 12,8% cu nivel de studii absolvit liceal (14,0% la recensământul din 2014), 22,7% cu nivel de studii absolvit gimnazial (25,6%), 9,2% − primar (12,3%) și 2,4% fără școală absolvită şi cei cu educație preșcolară (2,7%) (Figura 1).

Figura 1. Distribuția populației de 10 ani și peste în funcție de cel mai înalt nivel de studii absolvit (sau echivalent),
la recensămintele din 2024 și 2014, %

Descarcă datele în format .xlsx

Referitor la structura pe sexe, care per total la populația în vârstă de 10 ani și peste este de 46,6% persoane de sex masculin și 53,4% de sex feminin, populația feminină predomina la nivelele de studii absolvite profesional tehnic postsecundar (60,8%) și superior (licență și masterat - 59,6%), iar populația masculină predomina doar la nivelul de studii absolvit profesional tehnic secundar, cu 57,1%. La nivelul de studii absolvit de doctorat și postdoctorat ponderile erau egale pentru ambele sexe (Tabelul 4.2 din Anexă).

Distribuția bărbaților/femeilor în funcție de cel mai înalt nivel de studii absolvit (sau echivalent) relevă că, ponderea bărbaților care au absolvit studii profesional tehnice secundare era cu 8,6 p.p mai mare decât ponderea femeilor (24,9% comparativ cu 16,3%), iar ponderea femeilor cu studii liceale (13,5%), profesional tehnice postsecundare (15,2%) și superioare (licență și master) (21,3%) prevala comparativ cu ponderea bărbaților care au absolvit același nivel de studii (12%, 11,2% și, respectiv, 16,5%) (Figura 2).

 Figura 2. Distribuția pe sexe a populației de 10 ani și peste în funcție de cel mai înalt nivel de studii absolvit,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

În distribuția populației în vârstă de 10 ani și peste după cel mai înalt nivel de studii absolvit pe medii de reședință, 46,1% din această populație locuia în mediul urban și 53,9% în cel rural. În funcție de cel mai înalt nivel de studii absolvit, datele arată că, populația rurală predomina în rândul persoanelor care au absolvit studii primare (59,6%), gimnaziale (70,3%), liceale (58,1%) și profesional tehnice secundare (60,2%), iar populația din orașe era mai numeroasă în rândul populației cu nivelul absolvit profesional tehnic postsecundar (52,3%), superior (licență și master - 73,2%), doctorat și postdoctorat (87,4%) (Tabelul 4.2 din Anexă).

Distribuția pe nivele de studii absolvite indică că, circa o treime (29,7%) din populația de 10 ani și peste de la sate avea absolvite studii gimnaziale și peste o cincime (22,7%) studii profesional tehnice secundare, iar în mediul urban circa o treime (30,3%) din populație avea absolvite studii superioare (licență și master) și fiecare al șaselea (17,5%) - studii profesional tehnice secundare (Tabelul 4.3 din Anexă).

Comparativ cu recensământul din 2014, a crescut ponderea populației de 10 ani și peste din mediul urban cu nivel de studii absolvit superior (cu 3,5 p.p.), și nivel de studii absolvit profesional tehnic secundar (cu 6,7 p.p.), dar s-a înregistrat o descreștere la nivelul de studii absolvit profesional tehnic postsecundar (cu 6,7 p.p). În mediul rural, a crescut ponderea populației de 10 ani şi peste cu nivel de studii absolvit profesional tehnic secundar (cu 6 p.p.).

În distribuția pe grupe de vârstă a populației de 10 ani și peste care a absolvit un nivel de studii, şi în funcție de cel mai înalt nivel de studii absolvit datele recensământului arată că, peste o treime din populația din grupele de vârstă 30-34 şi 35-39 ani avea nivelul de studii absolvit superior (34,7% și, respectiv, 36,3%). Fiecare a cincea persoană din grupele de vârstă 55-59 (sau 20,7%), 60-64 ani (21,3%), 65-69 ani (21,1%), precum şi 70-74 ani (20,7%) avea nivelul de studii absolvit profesional tehnic postsecundar, iar fiecare a patra persoană din grupele de vârstă 30-34 (sau 25,2%), 60-64 (26,9%) şi 65-69 ani (24,2%) precum şi circa 30 la sută din grupele de vârstă 50-54 (28,0%), 55-59 (29,2%) aveau nivelul de studii absolvit profesional tehnic secundar. Cu referire la tinerii cu vărste cuprinse între 24 şi 29 ani, 41 la sută din grupa de vărstă 20-24 ani aveau nivel de studii absolvit profesional tehnic secundar, iar căte 30 la sută din grupa de vărstă 25-29 ani (căte 30,5%) aveau nivele de studii absolvite profesional tehnic secundar şi superior. Totodată, practic fiecare a treia persoană din grupa de vârstă 75-79 ani şi cei de 80 ani şi peste (sau 30,8% și, respectiv, 33,7%) aveau nivelul de studii absolvit gimnazial (Figura 3).

Figura 3. Distribuția pe grupe de vârstă a populației de 10 ani și peste care a absolvit un nivel de studii,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

În distribuția teritorială a populației după cel mai înalt nivel de studii absolvit la populația de 10 ani și peste care a absolvit un nivel de studii, ponderea cea mai mare a persoanelor cu studii superioare (inclusiv cu studii de doctorat și postdoctorat) se evidențiază în municipiul Chișinău - de 36,7%, urmat de municipiul Bălți cu 23,5% (Figura 4,Tabelul 4.9 din Anexă). În majoritatea raioanelor ponderea populației cu studii superioare absolvite se încadrează între 10 și 15%, iar cele mai mici valori sunt înregistrate în raioanele Sîngerei (8,1%), Telenești și Cantemir (câte 8,3%). Pe celelalte nivele de studii nu sunt observate discrepanțe majore la nivel teritorial.

Figura 4. Distribuția în profil teritorial (pe mun. Chișinău, UTA Găgăuzia, raioane/municipii) a populației de 10 ani
și peste care a absolvit un nivel de studii, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Structura populației care continuă studiile

La data de referință a recensământului din 2024, își continuau studiile 455,0 mii persoane cu vârsta de 7 ani și peste, ceea ce constituia 20,6% din populația totală de 7 ani și peste. Dintre aceștia 229,4 mii persoane erau din mediul urban (50,4%) și 225,6 mii persoane în mediul rural (49,6%). Distribuția celor care își continuau studiile pe grupe de vârstă era următoarea: 135,4 mii persoane în categoria de vârstă 7-10 ani (29,7% din totalul celor care își continuă studiile), 159,5 mii persoane de 11-15 ani (35,1%), 77,6 mii de 16-18 ani (17,0%), 58,5 mii de 19-23 ani (12,9%) și 24 mii persoane de 24 de ani și peste (5,3%) (Figura 5,Tabelul 4.10 din Anexă).

Figura 5. Structura populației în vârstă de 7 ani și peste, care continua studiile, pe grupe de vârstă,
la recensămintele din 2024 și 2014, %

Descarcă datele în format .xlsx

Față de recensământul din 2014, cu 6,8 p.p. a crescut ponderea persoanelor din grupa de vârstă 7-15 ani care își continuau studiile și a scăzut ponderea persoanelor în grupa de vârsta de peste 18 ani.

În structura pe sexe a persoanelor care își continuau studiile se observa o ușoară predominare a sexului feminin, cu 50,5% (față de 49,5% persoane de sex masculin) (Tabelul 4.10 din Anexă).

La nivel teritorial, cele mai mari ponderi ale persoanelor în vârstă de 7 ani și peste care își continuau studiile la data de referință a recensământului din 2024 a înregistrat municipiile Chișinău (23,7%) și Bălți (22,4%), iar cele mai mici raioanele Ocnița (15,3%), Cimișlia (16,2%) și Briceni (16,3%) (Figura 6 și Tabelul 4.12 din Anexă).

Figura 6. Ponderea persoanelor care continuau studiile, din totalul populației de 7 ani și peste, în profil teritorial
(mun. Chișinău, UTA Găgăuzia, raioane/municipii), la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Structura populației după gradul de alfabetizare

Rata de alfabetizare a populației la recensământul din 2024 a constituit 99,6% din totalul populației cu vârsta de 10 ani și peste care este în creștere cu 0,1 p.p. față de recensământul din 2014. Raportat la structura pe grupe de vârstă, cea mai mică proporție a populației alfabetizate (de 99,1%) este în grupa de vârstă de 80 ani și peste, pentru care a fost înregistrată, respectiv, și cea mai mare proporție a persoanelor analfabete de (0,9%) (Figura 7,Tabelul 4.13 din Anexă).

Figura 7. Rata de alfabetizare a populației în vârstă de 10 ani și peste, pe grupe de vârstă şi medii de reședință,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Populația care a declarat că nu poate citi sau scrie (analfabetă), la recensământul din 2024, este de 7,5 mii persoane sau 0,4% din populația de 10 ani și peste. Raportat la mediul de reședință, 63,7% din populația analfabetă era în mediul rural, iar raportat la structura pe sexe, 50,6% din persoanele care nu pot citi sau scrie au fost de sex feminin (Tabelul 4.14 din Anexă). Numărul și ponderea populației analfabete a descrescut comparativ cu recensămintele anterioare, de la 1,1% în 2004, 0,5% în 2014 - la 0,4% în 2024.

Anexă:

• Tabele privind caracteristicile educaționale ale populației cu reședință obișnuită RPL2024 (Tabelele 4.1-4.11)
• Infografice
• Hărți

Note:

¹ Informația este prezentată pe teritoriul unde efectiv au fost desfășurate lucrările de recenzare în cadrul RPL 2024, i.e. fără unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, municipiului Bender (inclusiv satul Proteagailovca), comuna Chițcani (inclusiv satele Mirenești și Zahorna), satele Cremenciug și Gâsca din raionul Căușeni, comuna Corjova (inclusiv satul Mahala) din raionul Dubăsari, precum și satul Roghi din cadrul comunei Molovata Nouă, raionul Dubăsari.

² Populația cu reședință obișnuită (populația ”rezidentă” sau PRO) – reprezintă populația care a locuit preponderent în țară în ultimele 12 luni înainte de 08.04.2024 (data de referință a recensământului), indiferent de absențele temporare în scopul odihnei, al concediului/vacanței, vizitelor la rude și prieteni, al afacerilor, tratamentului medical sau pelerinajelor religioase (art.4 al Legii 231/2022 privind recensământul populațieiși locuințelor).

Precizări metodologice:

Recensământul populației și locuințelor (RPL) este o cercetare statistică exhaustivă, care are ca obiectiv prioritar producerea de statistici oficiale privind populația și locuințele, comparabile la nivel internațional.

RPL 2024 s-a realizat în conformitate cu legislația națională, luând în considerare recomandările internaționale, asigurând astfel comparabilitatea la nivel mondial și regional (inclusiv recomandările pentru recensămintele populației și locuințelor ale Organizației Națiunilor Unite ONU, ale Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor, ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului etc.).

Momentul de referință al Recensământului populației și locuințelor 2024, a fost ora 00:00 a zilei de 8 aprilie 2024.

În cadrul RPL 2024, întru asigurarea plenitudinii/cuprinderii și acurateței datelor, au fost aplicate o serie de metode și tehnici noi, în comparație cu recensămintele precedente, precum:

• Recenzarea prin intervievarea persoanelor la reşedinţa lor obişnuită cu utilizarea tabletei (CAPI) şi înregistrarea răspunsurilor declarate cu o aplicație electronică. Utilizarea tehnologiilor digitale a sporit considerabil calitatea datelor colectate, a contribuit la asigurarea confidențialității și rapiditatea procesului de interviu.
• Colectarea numărului de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) în cadrul RPL 2024 a permis combinarea și integrarea, în scopul producerii statisticilor oficiale de recensământ, a datelor cu caracter personal, colectate direct de la respondenți, și cele colectate indirect – din surse de date administrative și surse private de date.
• Perioada de desfășurare a recenzării a fost extinsă la trei luni, față de RPL precedent, limitat la 14 zile.
• De către recenzori, au fost realizate cel puțin 5 vizite la domiciliu în caz de lipsă de contact cu gospodăria.
• Diversificarea metodelor și tehnicilor de recenzare și facilitarea recenzării a contribuit la sporirea gradului de acoperire a populației în cadrul RPL 2024 inclusiv:
  • Semnalarea datei vizitelor repetate ale recenzorului
  • Facilitarea recenzării prin completarea formularului online pe site-ul BNS
  • Funcționarea liniei verzi RPL de interacțiune cu populația
  • Colectarea datelor în format electronic, prin interviu facilitat de dispozitiv electronic (CATI) sau prin Internet (CAWI - pentru recenzarea personalului misiunilor diplomatice și consulatelor)
  • Funcționarea punctelor fixe de recenzare a populației în ultima săptămână a recenzării, oferind posibilitatea persoanelor care nu au fost cuprinse la recensământ de a se recenza la sediile oficiilor teritoriale ale BNS etc.
• Realizarea Anchetei Postrecenzare (APR) reprezentativă pentru Republica Moldova la nivel de regiuni de dezvoltare, urban/rural, sexe, grupe majore de vârstă (în 2014 – ARP a fost realizată doar pentru or. Chișinău) – pentru evaluarea sub-acoperirii la RPL.
• Studiul de evaluare a supra-acoperirii RPL.
• Utilizarea surselor de date administrative (SDA) și metodei bazate pe aplicarea ”semnelor de viață” pentru completarea datelor colectate în teren și estimarea populației totale a țării (inclusiv neacoperite în cadrul RPL).

Noțiuni de bază:

Nivelul de studii absolvit reprezintă etapa finală a educației formale, și indică pregătirea academică și profesională dobândită de o persoană, de la educația preșcolară până la doctorat. Nivelele de studii sunt prezentate în conformitate cu structura sistemului de învăţământ din Codul Educației (sau echivalentul pentru trasee educaţionale similare din ţară sau de peste hotare):

• învăţământul preşcolar;
• învăţământul primar;
• învăţământul gimnazial;
• învăţământul liceal;
• învăţământul profesional tehnic secundar;
• învăţământul profesional tehnic postsecundar;
• învăţământul superior, ciclul I: învăţământ superior de licenţă;
• învăţământul superior, ciclul II: învăţământ superior de master;
• învăţământul superior, ciclul III: învăţământ superior de doctorat.

Rata de alfabetizare este definită prin procentul populației dintr-o anumită grupă de vârstă care poate citi și scrie.

Analfabetismul este definit ca: incapacitatea de a citi și de a scrie, cu înțelegere, un enunț simplu legat de viața de zi cu zi.

Informații relevante:

• Metodologia de recenzare si prelucrare a datelor RPL2024
• Pagina web oficială a Recensământului Populației și Locuințelor 2024